CVAFLAC!

De mic copil am vrut sa am un cuvant numai al meu. Si dupa nopti intregi de strofocare neuronala si scremete din gat am reusit. Cuvantul meu e “cvaflac”. Marea mea problema este ca inca nu i-am dat un sens. Nici macar nu stiu ce parte de vorbire e. Daca ar fi verb ar fi “a cvaflaci”? probabil...

·      Cineva care exploreaza lumea inconjuratoare cu puterea imaginatiei ar putea fi un cvaflac. Si ce face cvaflacul? Cvaflaceste. Pare o idee buna.

·        Cvaflac mai suna si a ceva turcesc. Ceva asemanator cu pasalac. Care era organizarea unui pasalac? Daca era impartit in sferturi? Si cum se putea numi un sfert de pasalac daca nu cvaflac? “maria Ta,Pasa Hasan, ce facem acum cu pasalacu’ asta? Il cvaflacim acum sau dupa ce le violam femeile si bem tot alcoolu?” pare plauzibil...

·      Cvaflac ar putea fi si un zeu,nu? Probabil intr-un cult al unor bastinasi; cu ochelari de hipster si margele pe penis. Enoriasii se numeau cvaflaci,se duceau la cvaflacie sa se roage lui Super-Cvaflac. Din nou foarte plauzibil.

Daca aveti vreo propunere de sinonim pentru “cvaflac” astept oricand propunerile pe blog,pe facebook la http://www.facebook.com/george.ceapa.degerata sau pe mail la supercvaflac@yahoo.com.